Miracolele vieții
Omul a fost mereu doar un călător temporar prin această lume largă și nemărginită. Suntem ca un bob de sare într-o salină. Insesizabili în spectrul larg. Dar atât de importanți privind individual. Venim pe lume cu mult înaite de a ne naște în realitate. Și totuși avem atât de puțin timp la dispoziție să ne bucurăm de miracolele vieții.
Cuprins
Ce este viața
O întrebare atât de simplă și totuși cu un răspuns atât de complicat. Nu poți rezuma viața într-o simplă definiție. Nici nu poți generaliza. Singurul lucru comun pe care îl avem este faptul că știm că toți ne naștem și murim. Ce se întâmplă între cele două momente ale vieții noastre, este ceva individual și unic pentru fiecare.
John Lennon a definit foarte fain ce înseamnă pentru oameni viața:
„Viața este ceea ce se întâmplă atunci când ești ocupat să faci alte planuri.” – John Lennon
În general suntem tentați să ne facem zeci de planuri, să ne imaginăm ce urmează să realizăm. Credem că totul este în puterea noastră și că avem tot timpul din lume să facem ce ne propunem. Uneori avem nevoie ca cineva sau ceva să ne readucă la realitate. În viață sunt mici obstacole inserate chiar cu acest scop. De a ne face să realizăm că viața este ceea ce se întâmplă atunci când ești ocupat cu alte planuri.
Chiar avem parte de miracolele vieții?
Obstacolele vieții cu siguranță avem și aici toți ar fi de acord cu mine. Miracole? Mulți m-ar contrazice. Poate nu e chiar cuvântul potrivit, dar putem să le spunem și altfel: bucurii, momente surprinzătoare, lucruri neobișnuite, fenomen uimitor, extraordinar etc. Numește cum vrei momentele astea de răscruce din viață. Dar cu denumiri pozitive. Pentru că după orice furtună iese și soarele. Și din fiecare restriște ai ceva de învățat.
„Cea mai mare glorie în a trăi nu constă în a nu cădea niciodată, ci în a ne ridica de fiecare dată când cădem.” – Nelson Mandela
Miracolele vieții
„Sunt două feluri de a-ți trăi viața: unul – de a crede că nu există miracole; altul – de a crede că totul este un miracol.” – Albert Einstein
Credincioasă nu am fost niciodată. Astfel că nu văd miracolele ca ceva divin, venit din rugăciuni dârze, din jertfe sau alte obiceiuri religioase. Pentru mine miracolele vieții sunt acele momente cheie din viață, care te supun la o încercare. Prin ambiție, voință și mult optimism, reușești să treci cu bine peste ele. Iar ceea ce urmează după aceste încercări, îți schimbă viața și gândirea în ceva mai bun și mai frumos.
Un nou reStart în viață
Optimistă am fost dintotdeauna. Mereu am crezut că orice pe lumea asta se poate rezolva și totul vine cu un scop în viață. Dar până în 21 august 2017 nu am simțit niciodată că o secundă are o valoare atât de mare în viața unui om. Secunda în care o mașină a intrat în plin în ușa mea de la mașină. Veneam din concediu câtre casă. Doar ce am început drumul.
Exact la jumătatea drumului dintre Constanța și București am nimerit o coloană, un alt accident în fața noastră. Am oprit cu greu și noi. Următorul a oprit direct în noi. Eu am fost cel mai grav, am fost transportată cu elicopterul la Floreasca. Fractură deschisă la tibia dreaptă, una deschisă la glezna stângă și întoarsă și coloană fracturată și dizlocată. Poate nu a fost așa problemă de supraviețuire. Dar nimeni nu credea că am să umblu pe picioarele mele sau că într-o zi am să alerg. Am făcut și sport, am mers și la zumba.
Acela a fost unul din miracolele vieții mele. Să te ridici după 3 luni în care nu ai pus piciorul pe pământ. Să poți merge normal, să conduci, să te descurci cu orice, să poți alerga sau să faci zumba. E o realizare. Una de care ai nevoie în tot restul vieții.
Miracolul din pântecul meu
Acum când scriu sunt însărcinată chiar în săptămâna 35. Au trecut 8 luni. Mai bine spus, au zburat 8 luni. Nu știu când și nici unde. Mai exact 245 de zile de când un mic suflețel a ales să îi fiu mămică. Sincer, nici acum nu îmi vine să cred. Dar știu că acesta este unul dintre cele mai mari miracole din viața noastră. Să vezi cum crește, cum se formează corpul lui mititel, cum îi bate inimioara. Să simți cum se mișcă la tine în pântec. E o perioadă atât de frumoasă. Poate mă mișc mai greu și hainele nu mă cuprind, dar mă bucur atât de mult de toate astea. Sunt momente atât de unice și speciale.
